Gaslighting: Explicație și Perspective Psihologice
Gaslighting-ul este o formă de abuz psihologic în care o persoană face pe alta să își pună la îndoială propria percepție, memoria și sănătatea mintală. Termenul provine din piesa de teatru „Gas Light” (1938) și filmul bazat pe aceasta, în care un soț manipulator diminuează luminile din casă și apoi neagă că ar fi observat vreo schimbare când soția menționează acest lucru.
Cum se manifestă gaslighting-ul:
– Negarea realității: „Nu am spus niciodată asta” (deși a spus)
– Minimizarea sentimentelor: „Ești prea sensibilă” sau „Exagerezi”
– Inversarea vinovăției: „Dacă nu m-ai fi provocat, nu aș fi reacționat așa”
– Reinterpretarea istoriei: „Ți-am explicat deja de ce am întârziat” (deși nu a făcut-o)
– Contradicerea faptelor evidente: „Nu sunt furios” (deși manifestă clar furie)
Exemple concrete:
1. Într-o relație romantică:
Partenerul promite să vină acasă devreme pentru o cină specială, nu apare, apoi susține că niciodată nu a existat o astfel de înțelegere și că celălalt „iar inventează lucruri”.
2. La locul de muncă:
Un manager promite o mărire, apoi neagă că a făcut-o vreodată și sugerează că angajatul are probleme de memorie.
3. În familie:
Un părinte care criticat constant copilul spune mai târziu „Eu mereu te-am susținut, niciodată nu te-am criticat”.
Mecanismele psihologice din spatele gaslighting-ului:
Din perspectivă psihologică, gaslighting-ul este legat de mai multe mecanisme:
1. Nevoia de control: Persoana care practică gaslighting-ul are o nevoie profundă de a controla situația și relația.
2. Narcisism: Adesea asociat cu trăsături narcisice – incapacitatea de a recunoaște greșeli și nevoia de a păstra o imagine perfectă despre sine.
3. Proiecție: Gaslighter-ul își proiectează propriile insecurități și slăbiciuni asupra victimei.
4. Trauma din copilărie: Mulți gaslighters au crescut în familii disfuncționale unde manipularea era normalizată sau au experimentat respingere și instabilitate.
De ce oamenii recurg la gaslighting:
• Insecuritate profundă: Se tem că nu sunt suficient de buni și folosesc manipularea pentru a-și menține poziția de putere.
• Tulburări de personalitate: Poate fi asociat cu tulburarea de personalitate narcisică sau antisocială.
• Teamă de pierdere a controlului: Gaslighting-ul devine o strategie de menținere a controlului când simt că îl pierd.
• Modele învățate: Au văzut acest comportament în familie și l-au internalizat ca strategie de relație.
• Apărare împotriva vulnerabilității: Refuză să-și recunoască greșelile pentru că se tem de vulnerabilitate.
Victimele gaslighting-ului încep treptat să-și piardă încrederea în propria percepție, devin dependente emoțional de abuzator și pot dezvolta anxietate, depresie și o stimă de sine scăzută.
Conștientizarea acestui fenomen și terapia pot ajuta atât victimele să se recupereze, cât și persoanele care recurg la gaslighting să conștientizeze și să schimbe acest comportament nociv.
Recâștigă-ți încrederea în propriile percepții
Dacă în timp ce citeai acest articol ai simțit un fior de recunoaștere și ți-ai spus „Exact asta mi s-a întâmplat!”, știu prin ce treci. Am văzut în cabinetul meu persoane care au fost victimele gaslighting-ului și știu cât de confuzi, răniți și deconectați de propria realitate pot ajunge pentru că inclusiv eu am trecut printr-o astfel de experiență.
Urmele invizibile ale manipulării
Gaslighting-ul lasă urme profunde în suflet. Chiar dacă relația toxică s-a terminat, efectele continuă să se resimtă:
• Îți pui constant la îndoială propriile percepții
• Îți ceri scuze obsesiv pentru lucruri care nu sunt vina ta
• Simți că nu poți avea încredere în propria memorie
• Trăiești cu anxietate și teamă de a lua decizii
• Îți este greu să stabilești granițe sănătoase
Vindecarea începe cu înțelegerea originii
Prin experiența mea ca terapeut specializat în regresie, am descoperit că persoanele care cad victimă gaslighting-ului au adesea în trecut experiențe similare – poate în copilărie, cu părinți care le-au invalidat constant realitatea, sau în alte relații unde și-au pierdut treptat încrederea în sine.
Într-o ședință de regresie, vei putea:
• Să identifici momentul din trecut când ai început să îți pui la îndoială propriile percepții
• Să înțelegi de ce ai devenit vulnerabil/ă la manipulare
• Să recuperezi încrederea în propriile sentimente și intuiții
• Să vindeci rănile emoționale care te-au făcut să accepți să fii invalidat/ă
• Să îți recapeți puterea personală și să construiești granițe sănătoase
O invitație către recâștigarea propriei puteri
Dacă simți că ești gata/ă să nu mai permiți nimănui să îți pună la îndoială realitatea, să îți recapeți încrederea în propriile percepții și să construiești relații bazate pe respect și validare reciprocă, te invit să lucrăm împreună.
Rezervă-ți o ședință de regresie și descoperă cum poți transforma experiența dureroasă a gaslighting-ului într-o oportunitate de creștere și împuternicire.
Realitatea ta este validă. Sentimentele tale sunt legitime. Percepțiile tale contează.
Nu mai e nevoie să trăiești în confuzie și îndoială. Primul pas către recâștigarea încrederii în tine este să îl faci astăzi.
Pentru programări sau întrebări, te rog să mă contactezi.
